Buna din nou. Daca in articolul tecut prezentam argumentele care contrazic consumarea carnii acum vreau sa ofer alternativa cea buna ca doar trebuie sa ne si hranim :).

     Sunt sigur ca multa lume gandeste “vai da cum sa traiesti numai cu morcovi si varza” , din ce imi mai iau energia sa fiu in forma toata ziua ? si multe altele de acest gen.

     Din pacate cam asa gandeste marea majoritate a oamenilor si cand spun asta ma uit la cei de langa mine, la colegii de servici, la prieteni, vecini, rude.

     Ii inteleg si pe ei pentru ca pana nu de mult faceam parte din grupul lor de “neancrezatori”, dar am zis sa incerc si alte alternative ca sa vad ce se poate intampla si spre bucuria mea am avut numai de castigat din asta.

     Pe langa faptul ca aveam kilograme in plus care ma trageau tot mai in jos, eram mai tot timpul obosit, ma enervam foarte repede, transpiram in exces la cel mai mic efort si toate astea datorita alimentatiei necorespunzatoare pe care o aveam.

     Toate acestea s-au schimbat cand am inlocuit carnea cu legumele proaspete si fructe.

     Hai sa vedem alternativa pentru carne si de unde putem sa ne luam cele necesare pentru a avea o zi plina de energie.

     Legumele sunt alimente de origine vegetală cu rol important în alimentatie datorită insusirilor de gust si aroma deosebita, oferind organismului elemente nutritive pretioase. O caracteristica a grupei consta in faptul ca majoritatea pot fi folosite în alimentatie in stare proaspata.

          Legumele se impart in:

     legume radacinoase:

morcovul contine vitamine (B1, B2, caroten) si elemente minerale (fier, cupru, calciu, fosfor). Este cea mai bogata sursa de beta-caroten, un antioxidant cu efect protector impotriva cancerului. De asemenea contine si o cantitate apreciabila de substante pectice care se umfla in prezenta apei, avand proprietati absorbante, detoxifiante si antiseptice in intestin – din acest motiv aceasta leguma este utila in terapia dietetica a colitei si diareei;
patrunjelul – este bogat in vitamine C si A si in uleiuri volatile (din acest motiv este utilizat ca planta condimentara);
pastarnacul – este bogat in B1, B2 si C; deoarece cuprinde uleiuri eterice se foloseste ca planta condimentara;
telina – este bogata in vitamine A, C si complexul B, saruri de calciu si unele substante aromate;
ridichia – este bogata in vitamine B1, B2 si C si compusi sulfurati specifici ce ii confera gust intepator;
sfecla – este bogata in carbohidrati (9%), vitamine (B1, B2, C) si elemente minerale (potasiu, calciu, fosfor); contine radicali liberi metil implicati in numeroase biosinteze si in detoxifierea organismului; prin continutul de fibre solubile ajuta la scaderea LDL-colesterolului; de asemenea, datorita zaharului continut, usor absorbabil, poate fi folosita de sportivi dupa efort fizic.

     legume bulbifere – sunt legume bogate in carbohidrati, vitamine (B si C), uleiuri volatile si elemente minerale (calciu, fosfor); identificam:

usturoiul – scade LDL-colesterolul si creste HDL-colesterolul, scade cantitatea de lipide din sange, reduce tensiunea, are proprietati antibacteriene si antivirale, creste eliberarea de oxid nitric in sange (are ca rezultat imbunatatirea erectiei);
ceapa – contine quercetina (un antioxidant);
prazul;

     legume tuberculifere – reprezentantul principal este cartoful. Contine proteine (2%), aminoacizi liberi (asparagina), vitamine C, B1, iar ca minerale indeosebi fier. Datorita continutului bogat in amidon (20%) el poate substitui in alimentatie cerealele si glucidele concentrate. Amidonul continut se absoarbe mai repede decat cel continut in paine, orez sau inghetata (indice glicemic 85) – deci cartofii ingrasa nu numai prajiti ci si fierti, copti sau piure. S-a stabilit ca aceasta leguma are mai multe valente alcaline decat apele minerale alcaline, fiind utila in combaterea tendintei de acidifiere pe care o creeaza carnea si derivatele sale, cu care de altfel se asociaza adesea sub forma de garnituri. In coaja lor se gaseste solanina o substanta care, ingerata in cantitati mari, provoaca intoxicatii grave; din acest motiv coaja trebuie curatata bine, mai ales la cartofii incoltiti;

      legume varzoase – dintre reprezentatii grupei indeosebi varza contine substante care impiedica fixarea iodului in tiroida; cuprind:

varza – este bogata in vitamina C si calciu; contine fitosteroli ce inhiba cancerul de san si de prostata; are proprietati antiinflamatorii, amelioreaza inflamatiile articulare si acneea (prin aplicare locala), este adjuvant in tratarea ulcerului si a constipatiei;
gulia si conopida – contin vitamine din complexul B, vitaminele C, K si caroten si elemente minerale ca potasiu si calciu;

          Legumele fructoase cuprind:

    legume-rosie

patlagelele rosii – sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu, fosfor si clor); contin lycopen, substanta cu rol in reducerea riscului de boli cardiovasculare, a riscului de cancer de prostata, in absorbtia razelor ultraviolete, in mentinerea tineretii pielii, in protejarea celulelor cerebrale, a muschilor si articulatilor de efectul imbatranirii; lycopenul nu se distruge prin gatit iar tocatul si adaosul de putin ulei elibereaza mai mult lycopen;
ardeii – sunt bogati in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu, calciu, magneziu, fosfor si clor);
dovleceii si pepenii contin numeroase elemente minerale;
castravetii au o valoare nutritiva mai redusa; contin ascorbatoxidaza o enzima care descompune prin oxidare vitamina C;
patlagelele vinete;

     legume pastaioase si boabe (leguminoase)(fasolea, mazarea, lintea, bamele si soia) – sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2, C, niacina, vitamina E) si minerale (calciu, potasiu, fosfor, fier, magneziu). In forma uscata leguminoasele au un continut ridicat de proteine, amidon, iar soia cuprinde si lipide bogate in acizi grasi esentiali. Fasolea boabe este cea mai buna sursa de proteine vegetale; de asemenea contine fibre insolubile care scad colesterolul, riscul de boli cardiovasculare si incidenta cancerului de colon. Boabele de soia contin si isoflavonoide (previn aparitia cancerului de prostata si de san, reduc LDL-colesterolul si riscul de boli cardiovasculare, previn osteoporoza);

     legume frunzoase (spanacul, salata verde, loboda, macrisul) – sunt bogate indeosebi in vitamine (tiamina, riboflavina, caroten, vitaminele E si K) si in saruri minerale (fier, fosfor, calciu, cupru, potasiu); spanacul contine luteina, substanta cu rol in protejarea cristalinului;

     legume condimentare (mararul, patrunjelul, telina – frunzele, busteanul, tarhonul, cimbrul) – sunt bogate in uleiuri eterice, au mirosuri aromate si se folosesc atat in forma proaspata (verde), cat si uscata;

     legume perene – cele mai reprezentative sunt:

hreanul contine glucide (17,2%), vitamina C si elemente minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier);
sparanghelul;
anghinarea;legume-ciuperci

ciuperci comestibile – contin 90-93% apa, minerale (potasiu, fosfor, fier, calciu, magneziu, cupru, sodiu) si vitamine (A, B1, B2, C, D). Au dezavantajul ca sunt indigeste deoarece proteinele sunt inglobate in celule vegetale cu o membrana celulozica greu de digerat, De aceea, trebuie consumate foarte proaspete, bine fierte, bine mestecate si in cantitate mica. Singurele care pot fi consumate crude sunt ciupercile champignons. Ciupercile nu contin fitati, fierul continut fiind usor de absorbit. De asemenea, distrug o serie de bacterii si intaresc sistemul imunitar.

 

          Din punct de vedere al continutului de amidon legumele se impart in:

 

    – legume cu amidon (cartofi, mazare, fasole boabe, soia) – au valoare calorica mare, apropiata de a cerealelor;
– legume fara amidon (vegetale: salata, varza, ardei gras, rosii) – se pot manca crude, teoretic in orice cantitate.

     Toate acestea daca le combinam sub diferite retete o sa avem o viata plina de energie .

     Fiti sanatosi !
Adrian.